Publicat pe

FAQ: vinurile cu dop filet se pastreaza la fel de bine ca vinurile cu dop de pluta?

Vinurile imbuteliate in sticle cu capac filetat, sunt considerate a fi de calitate mai slaba. Dar oare este meritata aceasta eticheta? Se pastreaza oare mai bine vinul in sticlele cu dop de pluta?

Capacul filet si vinul de zi cu zi.

Imaginați-vă că ați păstrat timp de câțiva ani o sticla de vin cu dop filet de la nunta voastra. Care este grija vostra numarul unu? Oare la nunta de argint, cand imi propusesem sa deschid sticla aceea, o sa mai fie bun vinul dupa atatia ani?

Cel mai probabil ca o astfel de sticla ar pastra prospetimea la fel de bine ca o sticla cu dop de pluta. Poate chiar mai bine.

Într-adevăr, de aceea mulți producători din Australia și Noua Zeelandă, chiar producători de înaltă calitate, cum ar fi Cloudy Bay , utilizează sticle cu capac filet. Ca o paranteza, am fost concediul acesta in vizita la Crama Gerovassiliou de langa Salonic, Grecia si ne-au precizat la prezentarea linei de productie si imbuteliere, ca dupa imbuteliere, mai exista o sectiune speciala pentru Australia si Noua Zeelanda, unde se aplica filet la sticle. Doar pentru aceste tari!

Se crede că păstrează prospețimea fructului și evită riscul de deteriorare datorita plutei defecte. Deși acest lucru este mai puțin frecvent decât a fost in trecut, defectul de dop afectează în continuare aproximativ o sticlă din 100.

În trecut, capacele cu șuruburi erau uneori prea etanșe, ceea ce ducea la niste arome statute la sticlele nou deschise. Dar noile modele cu șuruburi permit un anumit transfer de oxigen, evitând această problemă.

Există multă tradiție în vin și mulți vinificatori urmăresc să emuleze clasicul, mai ales dacă doresc să perceapă un preț premium. Aceasta include alegerea dopului de pluta in detrimentul capacelor cu filet.

In articolul nostru anterior am scris despre dopul de pluta de calitate si cum el poate ajunge si la 1 euro per bucata la producatorii de top din Portugalia.

Imbatranirea vinului in functie de tipul de dop

Dacă există o diferență de calitate pe termen lung, este mai greu de spus. Opinia mea personală este că pentru vinurile pe care le-ați putea păstra între 5 și 10 ani, probabil că un vin cu capac filet nu va fi mai rău și ar putea fi chiar mai bun decât o unul cu dop de pluta. Dincolo de aceasta, juriul nu se poate pronunta cu exactitate din cauza micului eșantion de sticle cu capac filet, istoria lui fiind destul de recenta.

Fără îndoială, marile case franceze au biblioteci de vinuri testate în pivnițele lor cu dop filet pentru a vedea cum au impatranit de-alungul anilor. Dar nimeni nu a deschis un Burgund sau un Bordeaux de 50 de ani cu un șurub pentru a vedea cum îmbătrânește, pentru că nu există. Inca.

Dar din parerile consumatorilor reies ambele variante. Voi ce parere aveti?

Sursa:www.vincarta.com

Sursa foto: Pinterest



		

Livrare gratuita pe Rafinat.ro pentru comenzi peste 50 ron!

Comanda acum!

Publicat pe

MUSTOASA DE MĂDERAT

Recunosc ca atunci cand am auzit prima data termenul mi s-a parut neaos, desprins de undeva din negura timpului. Asa ca m-am gandit ca astazi sa aflam mai multe despre acest soi de struguri.

Daca am face un studiu printre consumatorii (nu cunoscatorii!) de vin, cu siguranta marea majoritate, daca nu chiar toti, au auzit de Feteasca, Chardonnay, Sauvignon, Pinot, etc. Dar este foarte trist ca putini au auzit de MUSTOASA DE MĂDERAT, care este un soi autohton, originar din satul Măderat și se cultiva în podgoria Miniș-Măderat, județul Arad.

Exista si teorii si pareri cum ca acest soi ar fi originar la baza sau s-ar trage din soiul unguresc Lampor Feher, neexistand nicio dovada in acest sens.

Acest soi se caracterizează printr-o creștere viguroasă – nu vi se pare ca „viguroasa” si „mustoasa” dau bine impreuna?

Lăstarii în vârstă de un an depășesc cu ușurință trei metri înălțime.

Este un soi autofertil ce se cultivă în plantații. Nu are nevoie de alte soiuri polenizatoare.

Strugurii cu o lungime de 15-18 cm, sunt puternic bătuți, la coacere boabele sunt deformate din cauza desimii, având o culoare verde-gălbui, cu puncte ruginii.

În general, Mustoasa de Măderat are o producție de struguri mijlocie, media fiind de 10.000 kg/ha.

Culesul are loc la sfârșitul lunii septembrie sau în prima jumătate a lunii octombrie.

Având o aciditate destul de ridicată (aproximativ 6 g/l), vinurile se caracterizează prin multă prospețime și fructuozitate.

Datorită acidității de care dispun, vinurile Mustoasă de Măderat sunt ideale pentru prepararea spumantelor de calitate, dar si pentru obținerea distilatelor de vin.

Se recomandă să fie consumată mai ales ca aperitiv, datorită prospețimii și fructuozității. Se potrivește cu preparatele din pește, carne din pui sau curcan și brânzeturi moi.

Ca si vinuri din Mustoasa de Măderat va recomandam vinul Balla Geza Măderat- Wine Princess, pe care ilgasiti si pe Rafinat.ro, Imperium Wines-Mustoasa de Măderat, Ellite Wine – Mustoasa de Măderat, etc

Publicat pe

Distinctii la competitiile internationale 2017 pentru vinurile Grecesti

Ca in fiecare an, vinurile grecesti primesc recunoasterea internationala pentru calitatile lor extraordinare.

Hadeti sa vedem ce vinuri au fost apreciate de catre specialisti in 2017. Toate vinurile premiate le puteti gasi pe Rafinat.ro 

KTIMA GEROVASSILIOU

Viognier 2016

Decanter 2017 – punctaj 95/100,

Wine and Spirits 2017 – punctaj 95/100,

Sommelier Wine Awards 2017 – Gold,

Balkans I.W.C – Gold, Thessaloniki I.W.C. – Gold.

Malagousia 2016

Decanter 2017 – punctaj 92/100,

TEXSOM USA – Gold.

Decanter 2017 – punctaj 91/100

TEXSOM USA – Gold.

White 2016

Decanter 2017 – punctaj  91/100

Decanter 2017 – punctaj  92/100.

BIBLIA CHORA

Ovilos White 2016

Decanter 2017 – punctaj 95/100

Biblia Chora White 2016

Challenge International Du Vin France – Gold,

Muntus Vini Germany – Gold.

Biblia Chora Rose 2016

Decanter 2017 – punctaj 88/100.

Areti Red 2010

Decanter 2017 – punctaj 91/100.

Ovilos Red 2013

R.Parker – punctaj 92/100.

DOMAINE SIGALAS

Santorini Barrel 2016

Decanter 2017 – punctaj 95/100,

TEXSOM USA 2017 – Gold

KTIMA KIR-YIANNI

Diaporos Red 2011

R. Parker – punctaj 95/100

Ramnista 2013

R. Parker – punctaj 92/100,

Decanter 2017 – punctaj 91/100

Akakies Rose – 2016

R. Parker – punctaj 88/100

 

GAIA WINES

Agiorgitiko by Gaia 2014 RED

J. Robinson – punctaj 16.5/20

Assyrtiko by Gaia 2015 

J. Robinson – punctaj 18/20,

Wine and Spirits 2017 – punctaj 93/100.

TSANTALI

Rapsani 2014 

TEXSOM 2017 – Bronze,

Muntus Vini Germany – Silver

Rapsani Grand Reserve 2014 

TEXSOM 2017 – Gold,

Mundus Vini 2017 – Gold,

Thessaloniki I.W.C. 2017 –  Gol

I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

Publicat pe

Cogniacul si ale lui stele

Stiati ca statisticile spun ca peste 90% din productia mondiala de cogniac se consuma in SUA si China? Insa, din pacate, servit de “necunoscatori” cu gheata sau in infinite combinatii si cocktailuri care fac sa roseasca obrazul unui francez erudit in arta consumului de cogniac.

Astazi vom vorbi despre arta savurarii unui pahar de cogniac.

Si DA, plecam de la pahar.

Waterford Elegance Brandy Glass, Pair

Cu totii recunostem intre multitudinea de pahare care este paharul de sampanie sau cel de cogniac, acesta din urma datorita staturii sale pitice, cu piciorul scurt si forma de “balon”.

Potrivit cunoscatorilor, pe langa paharul balon, se pare ca cel mai potrivit pentru consumul de cogniac este paharul lalea. Paharele de cogniac sunt in asa fel concepute pentru a avea suprafata de contact a licorii cat mai mare cu aerul, iar cand paharul este dus la gura, faptul ca paharul se ingusteaza face ca toata aroma cogniacului sa iti inunde narile si sa ai in acelasi timp o experienta intensa atat din punct de vedere olfactiv cat si gustativ.

Image

Piciorul scurt al paharului are si el un rost. Te determina sa tii paharul intre degete, in podul palmei, asigurand astfel un loc cald pentru ca bautura magica sa toarca si sa se incalzeasca pentru a fi savurata la temperatura potrivita.

Si ajungem si la temperatura.  Potrivit specialistilor cognacul se serveste in pahar incalzit sau la temperatura camerei, se incalzeste in palma prin rasuciri permanente timp de 10 minute, sorbind cate o inghititura. Cognacul nu se incalzeste niciodata in flacara deoarece strica aroma.

Imagini pentru brandy glassImagini pentru brandy glass

Cantitatea optima care se toarna in pahar, indiferent de dimensiunea paharului, este de 25ml. Paharul se umple 1/5 astfel incat prin inclinarea paharului licoarea sa nu curga din acesta.

Desi vorbim de o bautura intens alcolizata, un cogniac de buna calitate nu trebuie sa iti lase in gura gustul de alcool, spirt, ci mai degraba o licoare care curge si iti lasa pe gat o multitudine de arome dulce, acru, amar, sarat, toate aceste gusturi fiind continute in cognac, combinarea lor formand aroma caracteristica.

Cogniacul se poate servi la masa sau la finalul acesteia, el fiind un digestiv, savurat alaturi de un trabuc (dar nu obligatoriu) si de un prieten – ceea ce face ca placerea sa fie mai intensa.

Cunoscatorii spun ca printre brandurile bune de cogniac sunt Martell, Hennessy, Otard sau Remy Martin. Rafinat.ro va ofera o gama mult mai larga.

Sursa: www.thecognacforum.com, Drinkstuff.com

Publicat pe

Ktima Gerovassiliou – spritul Greciei intr-o sticla de vin

Vangelis Gerovassiliou, nascut intr-o familie de fermieri si viticultori, a avut un vis: sa duca mai departe traditia familiei. Dupa terminarea studiilor la facultatea de Agricultura din Salonic, au urmat Oenologie si Viticultura la Universitatea din Bordeaux. Cu toate cunostintele a revenit pe pamantul natal unde a salvat de la disparitie soiul Malagousia, un soi specific Greciei. A fost primul care a produs vin din acest soi, dupa ce a descoperit potentialul pe care il are pentru vin de calitate.

Podgoria si crama sunt un minunat loc, in care transpare in fiecare colt grija si dragostea pentru vin. Podgoria se intinde pe doar 74 de hectare, deoarece familia Gerovassiliu crede in calitate si nu in cantitate.

Clima din regiunea Epanomi este mediteraneană, cu ierni blande și veri calde, temperate de briza marină.

Podgoria este înconjurată pe trei laturi de mare, care este la trei kilometri distanță, în timp ce partea sa de vest se confruntă cu Golful termal, Muntele Olympus și plajele din Pieria.

Toate vinurile roșii și unele albe din proprietate sunt păstrate pentru o perioadă semnificativă de timp în cele două zone subterane de îmbătrânire. Datorita acesui fapt,  în condiții de temperatură și umiditate constantă, menținute de un sistem special de control al temperaturii, vinurile beneficiază de îmbătrânire în sute de butoaie de 225 L de stejar francez.

Pasiunea proprietarului pentru vin a facut ca la Ktima Gerovassiliou sa existe unul dintre cele mai frumoase si mai complete muzee ale vinului. Plecand de la anfore grecesti cu care se transporta vinul, ajungi la una dintre cele mai impresionante colectii private de desfacatoare de vin, totul se incheie cu o istorie a vinului, unde gasesti toate uneltele folosite in trecut,  de la plantare, ingrijire, recoltare, depozitare, imbuteliere si multe alte procedee folosite in procesul de vinificatie.

Vinurile de la Ktima Gerovassiliou sunt surprinzatoare, imbinand tehnologia, metodele moderne cu cele traditionale, toate acestea duc la produse de inalta calitate, apreciate pe plan international la cele mai mari concursuri in domeniu.

Pe rafinat.ro puteti alege intre traditionalul Malagousia, albul de Gerovassiliou sau surprinzatorul Avaton, dar si multe altele.

Ktima Gerovassiliou este un loc ce merita vizitat de fiecare data cand esti in zona. Daca nu esti deja, vei deveni cu siguranta un pasionat si iubitor al vinului.

Publicat pe

Sa invatam sa citim eticheta – episodul 1

Multi dintre noi cumparam produse pentru ca le-am mai cumparat si credem in ele, pentru ca ne-au fost recomandate, pentru ca ne-a fost la indemana, pentru pret, ambalaj sau diverse alte motive. Dar putini dintre noi citim etichetele, indiferent de tipul de produs.

Astazi incepem un nou capitol, despre eticheta vinului, in incercarea de a descoperi ce sta ascuns acolo, poate aflam ceva ce nu stiam.

Cu totii am intalnit pe diversele etichete de vin initialele: IG, DOC, CMD, etc. Nu stiu cati au fost curiosi sa afle si ce inseamna respectivele initiale.

Ele sunt de fapt niste unelte de clasificare a vinurilor.

Vinurile se clasifica astfel:

  1. Vinuri propriu-zise sau liniștite;

– vin de masă;

– vin cu indicație geografică (IG) – contine alcool peste 10%

– vin cu denumire de origine controlată (DOC) – alcool > 11%

  • În funcție de stadiul de maturare a strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules ,vinurile DOC se clasifică astfel:
– vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate deplină (DOC-CMD) – din struguri cu continut in zaharuri de min. 196 g/l
– vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși târziu (DOC-CT) – din struguri cu continut in zaharuri de min. 220 g/
– vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la înnobilarea boabelor (DOC-CIB) – din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de “mucegai nobil” sau culesi la stafidirea boabelor
2. Vinuri speciale
– efervescente (cu conținut de dioxid de carbon:
– vin spumant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de minimum 3,5 bari).
3.  aromatizate:
– vin pelin;
– vermut;
4. nearomatizate:
– vin licoros;
– vin de tip oxidativ.

Vom reveni cu alte detalii pe care ni le ofera eticheta de vin.

Intre timp putem savura un vin de calitate superioara iar rafinat.ro este locul cel mai bun pentru a face o selectie de vinuri rafinate.

Sursa: wikipedia

Publicat pe

Cum alegem vinul?

Există peste 1300 de soiuri de vin, așadar, alegerea vinului potrivit poate părea uneori dificilă.

Există 5 grupe mari de vin:

  • roșu

  • alb

  • roze

  • desert (alb și rosu, licoroase)

  • spumant (alb, roșu și roze)

Acestea se împart, la rândul lor în sec, demisec și dulce.

Primul pas în alegerea vinului este alegerea scopului pentru care este băut. În asocierile cu mâncarea, în general, vinul roșu pentru mâncăruri mai consistente, cu carne sau sos roșu, cel alb pentru mâncăruri ușoare – salate, pește, gustări, iar cel roze pentru mâncăruri mai sofisticate, puțin picante sau la alegere.

Regulile sunt destul de simple, dar pot fi încălcate după gust:

  1. Vinul perfect asociat trebuie sa fie pus în evidență de mâncare și invers. Dacă simțiți că cele două sunt în conflict, schimbați vinul.

  2. Gustul amărui nu trebuie asociat cu un vin bogat în tanini (de ex Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră etc)

  3. Vinul de desert ar trebui să fie mai dulce ca desertul în sine pentru o asociere de succes.

  4. Vinul ideal va avea o aciditate mai mare decât mâncarea la care este asociat, altfel va avea un gust plat. Încercați un Chardonnay la salată cu dressing de oțet sau lămâie.

vin branza

Următorul pas: eticheta și prețul.

În primul rând, evitați vinurile prea ieftine. Producția de vin și întreg procesul costă, iar o sticlă suspect de ieftină sugerează un vin de proastă calitate, poate chiar unul care nu s-a întâlnit cu prea mulți struguri. Prețul unui vin bun începe de la 15 lei, însă nu este o regulă că va fi cu atât mai bun cu cât este mai scump. În general, dacă nu ați primit recomandări pentru un vin anume sau doriți să încercați ceva nou, încercați un preț după care să nu vă pară rău în cazul în care vinul nu este pe măsura așteptărilor.

Cereți recomandări la restaurant.

De regulă, la restaurantele care se respectă, pentru orice preparat din meniu, vi se poate face și o recomandare de vin. Dacă asocierea vi s-a părut fericita, rețineți informații de pe etichetă: sec/demisec/dulce, producător sau zona viticolă. Vă poate ajuta să faceți alegeri și la raft pe viitor. În plus, unele vinuri au și recomandări de asociere cu mâncarea pe etichetă de la producători și de la somelierii care l-au încercat deja. Sunt, de regulă, cele mai sigure alegeri.

Respectați temperatura de servire a vinului sau alte recomandări: puteți strica întreaga experiență cu un vin bun dacă nu îl răciți bine, de exemplu.

In functie de ce aveti diseara la cina, puteti alege vinul potrivit pe www.rafinat.ro

Sursa: www.samburesti.com
Sursa foto: http://vonvino.com
Publicat pe

Vinul de Porto

Cine nu a auzit de vinul de Porto! Dar cate stim despre originea sa si calitatile sale?
Ne propunem ca impreuna sa aflam ceva mai multe azi.

Vinul de Porto (sau în portugheză Vinho do Porto), este un vin portughez, vin fortificat, produs exclusiv în regiunea DOC Douro din nordul Portugaliei.

Este de obicei un vin dulce, roșu, alb sau roze dar întâlnim de asemenea și vinuri de porto seci (dry) și extra-seci (extra dry) și este servit ca un vin desert.

Vinul produs aici este apoi fortificat prin adăugarea unui rachiu de struguri, neutru, cunoscut sub numele de „aguardente” sau „brandy” (nici o asemănăre cu brandy comercial), în scopul de a întrerupe fermentația, păstrând astfel zahăr rezidual în vin și crescând substanțial conținutul de alcool. Vinul este apoi depozitat și învechit, în butoaie (baricuri de stejar special – barrique – înainte de a fi îmbuteliate) în pivnițe reci și întunecate așa cum întâlniți în Vila Nova de Gaia, pe malul râului Douro.

Vinul a primit numele său „port” / „porto”, în a doua jumătate a secolului al 17-lea după numele orașului Porto, construit și dezvoltat în jurul portului situat la gura de vărsare a râului Douro în Oceanul Atlantic

Sunt cunoscute peste o sută de soiuri de struguri (castas = soiuri) clasificate și autorizate pentru vinificarea și productia vinului de porto, dar dintre acești struguri doar cinci sunt cei mai cultivați și utilizați.

Touriga Nacional este considerat soiul de struguri cel mai dorit pentru producția vinurilor de porto de calitate dar datorită dificultăților mari întâmpinate pe durata creșterii și randamentele foarte mici, fac din Touriga Francesa cel mai plantat soi de struguri din regiunea Douro. Vinurile de Porto albe sunt produse în același mod ca și Vinurile de Porto roșii (Tawny și Ruby) cu excepția faptului că se folosesc struguri albi.

Vinul de Porto, chiar daca este servit ca un vin desert, este un vin dulce si tare. Cele mai multe variante au 20 de grade deci nu va lasati inselati.

Foarte apreciata peste tot in lume este modalitatea de ambalare si conservare a vinului portughez. Se spune ca vinul lor nu se invecheste in sticla. De exemplu, daca am cumpara un vin vechi de 20 de ani, peste 10 ani el va avea tot 20 de ani. Doar niste soiuri rare, foarte scumpe si pretentioase ca aroma, au capacitatea de a ‘imbatrani’ in sticla. In fiecare an, sunt studiate recoltele mai vechi si sunt scoase la vanzare sticle pentru colectionari, din diverse perioade.

Băut de preferat dintr-un pahar de tip Sherry de aproximativ 150 ml,vinul de Porto se asortează bine cu  brânzeturi fermentate.

Va invitam sa va delectati cu oferta de vinuri de Porto de pe Rafinat.ro

Sa nu uitam ca vinul de Porto poate fi folosit extrem de bine si le gatit. Chef Adrian Hadean va ajuta cu o reteta la prepararea careia a folosit vinul de Porto.

http://www.adihadean.ro/2017/06/rasfat-de-vara/

Sursa: Wikipedia

Sursa foto: linchenchenblog.wordpress.com

Publicat pe

Pluta si importanta ei pentru industria de vin.

Multi dintre bautorii de vin cauta informatii legate de tipul de strugure folosit, crama, vinificatie, dopul folosit fiind unul dintre elementele cele mai putin apreciate si studiate de catre consumatori.

Dopul de pluta este obtinut din coaja recoltată din stejarul de plută,  Pluta este materia prima cu multiple calitati, pe langa impermeabilitate si rezistenta, este moale si ignifuga, isi revine usor la forma initiala deci este elastica si flexibila, are o greutate redusa, este buna izolatoare si proprietatile ei hipoalergenice nu trebuiesc trecute cu vederea.

Stiti ce tara este liderul mondial in productia de dopuri de pluta? Potugalia, care detine 50% din productia mondiala, urmata de Spania si Italia.

In Portugalia, 40 de companii in domeniu, produc zilnic peste 30 de milioane de dopuri. Zilnic!

Procesul de productie, pe scurt, arata cam asa: stejarul de pluta se cojeste o data la fiecare noua ani, in lunile de vara, cand scoarta se desprinde usor. Acest procedeu nu dauneaza copacului, deoarece coaja se reface.

Stiati ca: numai dupa a treia recoltare scoarta copacului capata calitatile necesare pentru fabricarea dopurilor de pluta – principala sa utilizare?

Copacii sunt marcati cu anul in care s-a facut recoltarea.

 

Stiati ca: un stejar produce 30-60 kg de plută materie primă la fiecare 10 ani, din care se pot fabrica între 1.300 și 2.300 de dopuri?

Bucatile de pluta sunt depozitate pentru uscare, pe o perioada care poate ajunge si la 1-2 ani.

În acest interval calitatea plutei se îmbunătățește, datorită, pe de o parte, fenomenelor de oxidare care au loc în masa plutei și, pe de altă parte, pierderii unei părți importante din taninuri și din sărurile minerale, prin spălare de către precipitațiile atmosferice.

Procesul continua cu fierberea, de fapt scufundarea timp de 40-60 de minute in apa fierbinte, pentru curatare si indepartarea parazitilor.

Prin acest process pluta isi creste volumul cu pana la 20%, pentru a ajunge la grosimea potrivita pentru etapa urmatoare.

Dupa uscare, se face o sortare, aici se aleg bucatile de o calitate superioara, bucatile inferioare se pastreaza pentru dopuri realizate printr-un alt procedeu – dopurile conglomerate, produse din bucati foarte mici de pluta.

Pluta inferioara

Pluta de calitate

Taierea dopurilor se face manual, cu foarte mare atentie si migala, resturile se folosesc pentru alte procese de productie a dopurilor sau a altor produse realizate din pluta.

Fiind un procedeu extrem de elaborat, dopurile de inalta calitate ajung sa coste foarte mult si producatorii de vin le folosesc pentru vinuri scumpe, unde consumatorul apreciaza atat vinul cat si dopul.

Pentru vinurile mai ieftine s-au gasit de-alungul timpului variante sintetice care sa inlocuiasca produsul classic – dopul de pluta.

Insa pentru a afla ce tip de dop are vinul preferat, trebuie sa il consumi.

Pe www.rafinat.ro puteti gasi o gama variata de vinuri.

Sursa: www.wineanorak.com, Wikipedia.

Sursa foto: Pinterest

Publicat pe

Crama spirala din podeaua bucatariei

Nu avem nici pe departe o colectie de vinuri acasa, pastram probabil doua trei sticle primite cadou sau pentru consumul curent. Astfel incat o pivnita sau crama este destul de inutila, dar asta nu ne oprește să ne imaginăm o pivniță plină de praf, plină de vinuri vechi.

Apoi am văzut Crama Spirală, iar acea idee romantică a unei crame a fost asociată cu o fantezie și mai mare: trapa din podeaua bucătăriei.

O trapa! O trapa a misterelor, a thrillerelor si romanelor cu spioni. De cate ori nu s-a salvat in ultimul moment un super-erou, lasand sa-i cada trapa deasupra capului? Nu se gandeau niciodata sa se uite sub podeaua bucatariei!

Aceste crame in spirala par ca ating acel romantism primar care ne-a determinat sa construim fortarete din paturi si scaune si sa progresam catre casele din copac cu semne de „nu intra!”, pe masura ce am crescut. Singura diferență este că acest design al pivniței are o funcție mai pentru oameni mari.

Sistemul cramei in spirala a fost dezvoltat în 1978 de un francez care a văzut că puține case moderne aveau cramă, dar că oamenii încă mai aveau nevoie de un loc pentru a-și păstra vinul.

Dacă un iubitor de vin are o colecție serioasă, acesta poate depăși rapid rafturile de vin și unitățile frigorifice. Așa că a venit cu designul Spiral Cellar, care folosește pământul pentru a se izola și pentru a crea condiții bune de depozitare. Cu toate acestea, face acest lucru într-o fracțiune din spațiul unei pivnițe obișnuite. De asemenea, poate să mențină o temperatură constantă fără ajutorul electricitatii.

O pivniță spirală este săpată în podea de către o echipă de profesionisti, iar depozitul în sine este creat din beton învelit într-o căptușeală etanșă la apă. Ventilația pasivă menține temperatura în jur de 13°, o temperatură ideală pentru depozitarea vinului.

Există mai multe dimensiuni, putand gazdui pana la 1000-1600 de sticle.

Cu toate acestea, crama in spirala, pe cat este de frumoasa, ramane apanajul bogatilor  iubitori de vin.

Si ce? Noi nu putem visa?

Cobor sa mai iau o sticla de vin, intre timp va puteti delecta cu frumoasele imagini ale diferitelor modele de crama in spirala aparute si cu gama variata de vinuri romanesti sau de import de pe www.rafinat.ro.

http://www.rafinat.ro/categorie-produs/vinuri-rafinate

Sursa: http://www.thekitchn.com Sursa foto: www.pinterest.com